Statul a alocat anul acesta 170 de milioane de lei pentru calificare, recalificare și subvenții la angajare, față de 36 de milioane de lei anul trecut. Banii vin după ce industria prelucrătoare a pierdut aproape o treime din angajați în doi ani, iar companiile spun că nu găsesc oameni calificați.

Cifrele au fost prezentate pe 21 octombrie 2026, la ședința Grupului de lucru nr. 6, dedicat dezvoltării pieței muncii, din cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru. Pe masă a fost viitorul Program național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2027-2030, un document aflat încă în lucru. Iată ce s-a spus, ce arată datele și ce înseamnă toate acestea pentru tine, fie că ești angajat, candidat sau angajator.

Ce s-a discutat între Guvern și mediul de afaceri

Ședința a fost condusă de Sergiu Harea, președintele Grupului de lucru nr. 6 și al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), iar din partea Guvernului a participat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale. Harea a deschis discuția cu problema pe care o reclamă de ani buni companiile:

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027-2030 încă din etapa de elaborare.”

Răspunsul ministerului a venit în cifre. Potrivit ministrei, bugetul pentru măsurile active de ocupare (calificare, recalificare, subvenții și alte instrumente care stimulează angajarea) a urcat de la 36 de milioane de lei anul trecut la 170 de milioane de lei anul acesta, adică de aproape cinci ori mai mult. Pentru anul viitor se anticipează o nouă creștere, până la aproximativ 200 de milioane de lei.

Ținta declarată este ca aproximativ 25.000 de persoane să fie angajate oficial în fiecare an, cu contract de muncă. Până acum, în 2026, au fost deja încadrate circa 18.000 de persoane. Pe agenda ședinței au mai fost învățământul dual și uceniciile, angajarea lucrătorilor străini și integrarea pe piața muncii a tinerilor, a persoanelor inactive și a persoanelor cu dizabilități.

Ministra a cerut și o colaborare mai strânsă cu Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), pentru a combate munca nedeclarată și salariile declarate parțial. Mesajul ei către angajatori a fost direct: „Este un semnal din partea Guvernului că suntem gata și interesați să investim în forța de muncă de acasă. În primul rând, trebuie să activăm persoanele inactive și să investim în calitatea forței de muncă.”

Piața muncii în cifre: mai mulți ocupați, mai puțini oameni în fabrici

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) pentru trimestrul II din 2026, invocate la ședință, arată o îmbunătățire: rata de ocupare a urcat la 45,0%, de la 42,6% în primul trimestru, iar rata șomajului a coborât la 7,3%, de la 10,4%. La sfârșitul trimestrului II existau circa 31.900 de locuri de muncă vacante.

Imaginea se complică atunci când te uiți la industria prelucrătoare. Numărul celor care lucrau în acest sector a scăzut de la 108.400 în 2023 la 74.900 în 2025. Înseamnă 33.500 de oameni mai puțin în doar doi ani, cam 31% din efectivul inițial.

Cum se explică zecile de mii de posturi libere într-o țară cu o rată de ocupare de doar 45%? Ministerul Muncii enumeră câteva cauze: inactivitatea ridicată, decalajul dintre oportunitățile din Chișinău și cele din localitățile rurale, migrația forței de muncă și munca la negru. Pe scurt, oamenii există, dar mulți sunt fie plecați, fie în afara pieței formale, fie departe de locurile unde se angajează.

Programul pentru anii 2027-2030 își propune să crească ocuparea formală, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să reducă excluderea de pe piața muncii. Documentul face parte și din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru angajați și candidați: ce înseamnă pentru tine

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă sau ai ieșit de mai mult timp de pe piață, bugetul mărit înseamnă mai multe șanse să ți se plătească un curs de calificare sau recalificare. Prioritatea anunțată de minister este activarea persoanelor inactive, așa că oamenii care nu lucrează și nici nu caută activ un post sunt chiar publicul acestor programe.

Există și o față mai puțin confortabilă. Dacă statul reușește să readucă pe piață câteva mii de oameni pe an, competiția pentru unele joburi, mai ales cele de început și cele din industrie, va crește. Cine are o calificare actualizată va pleca cu un avantaj.

Câțiva pași pe care îi poți face de acum:

• Întreabă la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) ce programe de calificare și recalificare sunt disponibile în raionul tău. Bugetul a crescut, deci și oferta ar trebui să fie mai largă.

• Uită-te la ucenicie și la învățământul dual dacă ești la început de drum. Ambele au fost discutate ca soluții pentru deficitul de personal calificat.

• Verifică dacă salariul din contract coincide cu cel pe care îl primești. Munca nedeclarată și salariile declarate parțial sunt pe lista de priorități a ISM, iar un fluturaș de salariu corect îți protejează drepturile.

• Compară angajatorii înainte să aplici. Citește recenzii ale celor care au lucrat acolo și verifică dacă oferta respectă ce promite.

Pentru angajatori și HR: un buget mai mare și o fereastră scurtă de influență

Pentru companiile care se plâng de lipsa oamenilor, subvențiile la angajare și finanțarea pentru recalificare devin instrumente de recrutare reale. Un candidat inactiv, fără experiență recentă, poate deveni un angajat productiv mai repede dacă o parte din costul formării lui e acoperită din bani publici.

Iată unde merită să te uiți:

• Calendarul de propuneri. Membrii grupului de lucru pot trimite propuneri scrise până pe 27 octombrie 2026, adică mâine. Dacă firma ta e membră a CCI, acesta e canalul prin care nevoile tale pot ajunge în textul programului. După această etapă, documentul urmează să intre în consultări publice.

• Grupurile țintă. Tinerii, persoanele inactive și persoanele cu dizabilități sunt explicit vizate. Companiile care își adaptează procesul de recrutare pentru aceste grupuri vor ajunge la oameni pe care mulți angajatori nu i-au luat încă în calcul.

• Ucenicia și învățământul dual. Pentru meseriile tehnice din industrie, formarea propriilor oameni devine o alternativă la căutarea de personal gata pregătit, tot mai greu de găsit.

• Conformitatea. Colaborarea anunțată cu ISM înseamnă mai multă atenție la munca nedeclarată și la salariile declarate parțial. O schemă de salarii transparentă e și o chestiune de risc, nu doar de imagine.

Subvențiile nu rezolvă singure problema. Natalia Plugaru a formulat așteptarea care se aplică ambelor părți: „Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie.” Companiile care oferă intervale salariale clare și condiții verificabile vor avea un avantaj în fața celor care se bazează doar pe ajutorul statului.

Concluzie: banii există, rămâne de văzut cum ajung la oameni

Creșterea de la 36 la 170 de milioane de lei, cu perspectiva a 200 de milioane anul viitor, arată că Guvernul vrea să recupereze forța de muncă de acasă. Ținta de 25.000 de angajări formale pe an pare la îndemână, cu 18.000 atinse deja până în octombrie. Rămâne de văzut în ce măsură programul va reuși să aducă oamenii acolo unde e nevoie de ei, inclusiv în industria care a pierdut zeci de mii de angajați.

Dacă ești angajat sau în căutarea unui post, informează-te despre cursurile disponibile și verifică ce scrie în contractul tău. Dacă ești angajator, transmite-ți propunerile prin CCI cât mai repede, urmărește consultările publice și ia în calcul subvențiile în planul de recrutare pentru 2027.