Un angajat din IT câștigă în Moldova, în medie, de aproape patru ori mai mult decât unul din agricultură. Diferența lunară trece de 29.000 de lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) pentru 2025. Aceasta e realitatea din spatele titlului optimist „salariile au crescut cu 11,5%”.

Salariul mediu brut lunar în Republica Moldova a ajuns la 15.594,5 lei în 2025, cu 1.604,5 lei peste nivelul din 2024. Pe hârtie, o creștere de 11,5%. În buzunar, după ce scazi inflația, creșterea reală a fost de doar 3,4%. Restul s-a topit în scumpiri.

Iar cifra „medie” ascunde o piață a muncii care funcționează, practic, în două viteze diferite: una pentru IT, finanțe și energie, alta pentru agricultură, HoReCa și raioanele din afara Chișinăului.

Cifrele de bază pentru 2025

Înainte să intrăm în diferențe, iată reperele pe care le folosește tot restul articolului:

- Salariu mediu brut lunar: 15.594,5 lei (+11,5% față de 2024).

- Salariu mediu net lunar: 13.226,8 lei (+11,6%).

- Cost lunar al forței de muncă per angajat: 19.356,3 lei (+11,4%, adică 1.973,1 lei în plus).

- Creșterea reală a salariilor (după inflație): 3,4%.

- Număr total de salariați la sfârșitul anului 2025: 763.200, cu 22.300 mai mult decât la finalul lui 2024 (+3,0%).

- Contribuții și impozite: 30,4% din costul total al forței de muncă (cu 0,1 puncte procentuale peste 2024).

Datele sunt publicate de BNS și, ca de obicei, exclud unitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender. Numărul mediu de salariați (echivalent normă întreagă) a fost de 652.300, cu 20.000 mai mult decât în 2024.

Prima falie: sectoarele. IT și finanțe într-o parte, agricultura și HoReCa în cealaltă

Dacă lucrezi în „informații și comunicații”, salariul tău mediu brut a fost în 2025 de 39.378,6 lei. Adică de 2,5 ori peste media pe economie. Urmează activitățile financiare și de asigurări cu 27.681,7 lei (+77,5% peste medie) și sectorul de energie electrică, gaz, aburi și aer condiționat cu 23.954,9 lei (+53,6%).

În partea opusă a listei, agricultura, silvicultura și pescuitul au avut cel mai mic salariu mediu brut: 10.168,8 lei, cu 34,8% sub media națională. La fel de jos stau HoReCa (10.288,1 lei, minus 34,0%) și zona de artă, divertisment și recreere (11.405,3 lei, minus 26,9%).

Tradus în cifre reci: un angajat din IT a câștigat, în medie, de aproximativ 3,9 ori mai mult decât unul din agricultură în 2025. Diferența lunară trece de 29.000 de lei, potrivit calculelor bani.md pe baza datelor BNS. Asta nu mai e o discrepanță, e o piață a muncii bifurcată.

Ce e interesant e că mișcarea nu s-a oprit. Cea mai mare creștere anuală a salariilor s-a înregistrat în activitățile de servicii administrative și suport (+54,6%). Nu în IT, cum ai putea presupune. Iar la numărul de angajați, construcțiile au adăugat cei mai mulți oameni (+19,6%, adică 4.700 de persoane), urmate de HoReCa (+15,0%, 2.600 de persoane). În sens invers, industria prelucrătoare a pierdut 3,5% din efectiv (2.700 de persoane), agricultura tot 3,5% (1.100 de persoane), iar sectorul IT a scăzut cu 1,1% (400 de persoane).

Cu alte cuvinte: IT plătește foarte bine, dar nu mai angajează la fel de agresiv ca înainte.

A doua falie: geografia. Chișinău și „restul țării”

Chișinău este singura unitate administrativ-teritorială din țară cu un salariu peste media națională: 18.707,8 lei brut lunar, adică 20,0% peste medie. Restul, fără excepție, sunt sub.

La celălalt capăt al hărții stau raioanele Briceni (10.773,2 lei), Nisporeni (10.984,9 lei) și Rîșcani (11.211,4 lei). Diferența dintre salariul mediu din Chișinău și cel din raionul Briceni depășește 7.900 de lei pe lună, potrivit analizei bani.md pe datele BNS. Pentru o gospodărie, asta înseamnă alt mod de viață, nu doar altă cifră pe fluturașul de salariu.

Concentrarea locurilor de muncă urmează aceeași logică: circa 51,7% din numărul mediu de salariați ai țării lucrează în Chișinău, 5,7% în Bălți și 3,5% în UTA Găgăuzia. Restul se împarte între raioanele care, în același timp, au și salariile cele mai mici. Cine vrea un venit peste medie într-un sector care plătește peste medie ajunge, aproape mecanic, la aceeași concluzie: capitala.

A treia falie: ecartul de gen s-a lărgit

Femeile reprezintă majoritatea angajaților din Republica Moldova, 52,8% (344.400 de persoane) din numărul mediu de salariați în 2025. În ciuda asta, salariul mediu brut lunar al unei femei a fost de 14.360,0 lei, iar al unui bărbat de 16.975,0 lei. Diferența: 15,4%, adică 2.615 de lei pe lună. Este indicatorul de ecart salarial de gen SDG 8.5.1 raportat de BNS.

Contraintuitiv, decalajul cel mai mare NU e în agricultură sau construcții. E fix în sectoarele care plătesc cel mai bine:

- Informații și comunicații: bărbații câștigă cu 36,6% (16.913,9 lei) mai mult decât femeile.

- Activități financiare și de asigurări: bărbații câștigă cu 36,0% (13.098,4 lei) mai mult.

- Sănătate și asistență socială: bărbații câștigă cu 28,1% (6.314,8 lei) mai mult, deși 80,8% din angajați sunt femei.

Există doar patru sectoare în care femeile au câștigat mai mult decât bărbații: transport și depozitare (+1,7%), industria extractivă (+0,9%), producția și furnizarea de energie (+0,8%) și învățământ (+0,5%). Marje mici, într-un peisaj în care majoritatea celorlalte activități înclină clar în cealaltă parte.

Distribuția pe sectoare completează tabloul: femeile domină în sănătate și asistență socială (80,8%), învățământ (77,5%) și alte servicii (66,9%), în timp ce bărbații rămân majoritari în industria extractivă (87,8%) și construcții (87,7%). Adică femeile sunt concentrate exact în sectoarele publice cu salarii sub medie, iar acolo unde intră în sectoare bine plătite, ecartul individual e cel mai mare.

A patra falie: sectorul public plătește semnificativ mai puțin

În 2025, salariul mediu brut din sectorul bugetar a fost de 13.341,7 lei, față de 16.279,4 lei în sectorul real (privat). O diferență de 22,0% în favoarea privatului. Și mărimea firmei contează: întreprinderile mari (peste 250 de angajați) plătesc, în medie, de 1,5 ori mai mult decât microîntreprinderile (1-9 angajați).

Punând toate faliile împreună, imaginea e destul de clară: cel mai bine plătit angajat mediu din Republica Moldova în 2025 e un bărbat, dintr-o companie mare privată, din sectorul IT sau financiar, cu birou în Chișinău. Cel mai prost plătit e o femeie, dintr-o microîntreprindere sau instituție publică, din agricultură sau HoReCa, într-un raion din nordul țării. Între cele două profiluri există diferențe de venit lunar care depășesc, uneori, salariul mediu național în întregime.

Ce înseamnă asta pentru tine, ca angajat sau candidat

Câteva concluzii utile care se desprind direct din date:

Nu confunda „11,5%” cu banii în plus în cont. Creșterea reală a fost de 3,4%, iar asta e media pe economie. În sectoarele care au crescut mai încet decât inflația, puterea de cumpărare a scăzut, chiar dacă cifra brută arată o majorare. La negocierea următoare, cere să discutați creșterea față de inflație, nu creșterea nominală.

Compară-te cu sectorul tău, nu cu media națională. Media de 15.594,5 lei nu spune aproape nimic despre un salariu corect în agricultură (unde media e 10.168,8 lei) sau despre unul corect în IT (39.378,6 lei). Când verifici dacă ești plătit corect, uită-te la intervalul salarial al sectorului tău, al orașului tău și al nivelului tău de experiență.

Dacă ești femeie într-un sector bine plătit, verifică-ți intervalul. Ecartul de 36,6% din IT și 36,0% din finanțe nu vine din nimic, e o combinație de nivel ierarhic, vechime, negociere și, uneori, discriminare directă. Cel mai bun instrument împotriva ei sunt datele: știi cât cere piața pentru rolul tău, ai o poziție de negociere.

Geografia contează cât sectorul. Diferența de peste 7.900 de lei pe lună între Chișinău și Briceni nu se acoperă cu „mai ieftin la țară”. Dacă lucrezi în raion pentru o companie care operează și în capitală, e o conversație legitimă despre remunerație. Iar dacă poți munci la distanță, capitala e, tehnic vorbind, doar un contract semnat.

Transparența salarială e cel mai bun instrument pe care îl are un angajat. Ea nu apare de la sine, se construiește: angajați care își împărtășesc salariile, angajatori care publică intervale, presă care le monitorizează.

Ce înseamnă asta pentru HR și decidenți

Pentru profesioniștii de HR, raportul BNS pe 2025 e o invitație clară la recalibrare. Câteva implicații practice:

Reperele naționale nu mai funcționează. Dacă îți construiești grila salarială pornind de la „media pe economie”, riști să fii sub piață în IT, finanțe și energie, și peste piață în agricultură sau HoReCa. Reperul relevant e mediana sectorială, ajustată la regiune și la mărimea companiei.

Diferența public-privat de 22,0% e un semnal de retenție. Angajații calificați din sectorul bugetar au un motiv obiectiv să caute alternative în privat. Companiile private care recrutează din bugetar au un argument matematic pe masă, dar și o responsabilitate: să nu bazeze oferta doar pe „aici plătim mai bine”, ci pe pachetul complet (stabilitate, cultură, dezvoltare).

Creșterea de +54,6% în servicii administrative și suport merită analizată. Este cea mai mare majorare sectorială a anului și schimbă costul de recrutare pentru orice companie care externalizează contabilitate, curățenie, pază, call center. Bugetele de servicii pe 2026 trebuie recalculate.

Ecartul de gen din sectoarele bine plătite este un risc de reputație și de retenție. Un decalaj de 36,6% în IT nu se explică integral prin „femei mai puține în roluri senior”. Auditul intern de salarii, corectarea diferențelor obiective și publicarea intervalelor salariale sunt pași care aliniază compania cu direcția europeană (Directiva 2023/970 privind transparența salarială) și, în același timp, protejează employer brand-ul.

Concentrarea de 51,7% a forței de muncă în Chișinău e și o oportunitate. Companiile care oferă contracte la distanță sau modele hibride către raioane deblochează un bazin de candidați cu așteptări salariale mai flexibile și, adesea, cu retenție mai bună decât în capitală. Diferența medie de peste 7.900 de lei față de Briceni permite construirea unor oferte competitive local, fără presiunea salariilor din Chișinău.

Concluzie: media minte, structurile vorbesc

Raportul BNS pe 2025 nu descrie o piață a muncii uniformă care crește cu 11,5%. Descrie patru piețe suprapuse: una a Chișinăului, alta a raioanelor; una a IT-ului și finanțelor, alta a agriculturii și HoReCa; una a bărbaților, alta a femeilor; una a companiilor mari private, alta a microîntreprinderilor și a bugetarului. Fiecare are propriile reguli, propriile salarii și propriile perspective.

Pentru angajați, mesajul e că „media națională” e un reper aproape inutil. Contează sectorul, orașul, mărimea firmei și, din păcate, încă și genul. Pentru angajatori, mesajul e că grila salarială construită pe date agregate riscă să piardă candidați în segmentele fierbinți și să suprainvestească în cele reci.

În oricare dintre cele două tabere te afli, primul pas e același: informează-te pe date, nu pe intuiție.