Aproape opt din zece companii IT rezidente ale Moldova IT Park folosesc deja inteligență artificială în munca zilnică, iar 79% dintre ele o pun la treabă exact în zona care definește un programator la început de carieră: generarea de cod, testarea și asigurarea calității. Asta schimbă, în tăcere, ce înseamnă „primul job” în IT-ul din Republica Moldova.

Cifrele vin dintr-un studiu realizat de Magenta Consulting pentru MITP, pe un eșantion de 1.560 din 2.798 de rezidenți contactați, cu date colectate între 9 aprilie și 12 mai 2026 și o marjă de eroare de ±3%. Nu e un sondaj de percepție, ci o radiografie a felului în care se lucrează efectiv în industria care generează cel mai mult export de servicii din țară.

Iar ce spun cifrele are consecințe concrete: pentru cine caută primul job de developer în Moldova și pentru cine încearcă să angajeze junior developers în 2026.

Ce arată studiul, dincolo de titlu

78% dintre companiile rezidente MITP folosesc soluții AI, parțial sau extensiv. Detalierea contează: 37% le folosesc extensiv, iar 41% în anumite activități. Doar 11% dintre companii nu folosesc deloc unelte de inteligență artificială. Practic, în IT-ul din Moldova, a nu folosi AI a devenit excepția, nu regula.

Mai interesant e cum se aplică. 52% dintre firmele care folosesc AI spun că e o componentă centrală sau secundară a produselor lor, iar 43% îl țin doar în procesele interne. Pe categorii de utilizare, dezvoltarea software, generarea de cod și testarea QA conduc detașat cu 79%, urmate de generarea de conținut (63%). Pe zone de aplicare, operațiunile interne și productivitatea ajung la 80%, dezvoltarea și testarea software la 77%, iar analiza datelor și suportul decizional la 65%.

Și mai există un semnal pe care merită să-l reții: 31% dintre companiile chestionate spun că AI este verticala lor principală de tehnologie, aproape la egalitate cu Fintech (29%). Restul verticalelor, transport și logistică (11%), e-commerce (4%), media și divertisment (3%), sunt mult în urmă. Cu alte cuvinte, aproape o treime dintre firmele din parc și-au definit modelul de business în jurul inteligenței artificiale.

Marina Bzovîi, administratoarea MITP, formulează asta fără menajamente: „AI-ul nu mai este un trend, dar a devenit infrastructura de bază a industriei tech. (…) Faptul că aproape o treime dintre companiile noastre își definesc afacerea prin AI ca vertical principal arată maturitatea și viteza cu care sectorul se transformă.”

Pentru angajați și candidați: ce înseamnă asta pentru cariera ta

Dacă ești developer sau vrei să devii, cel mai important lucru din datele astea nu e că 78% dintre companii folosesc AI. E că 79% dintre utilizări sunt exact pe zona care, până acum, definea munca unui junior: scris de cod, testat, QA. Aici e presiunea reală.

Asta nu înseamnă că postul de junior developer dispare peste noapte. Înseamnă că ștacheta pentru un prim job se ridică. Firmele nu mai cer doar „scrie funcția asta după specificație”, ci „lucrează alături de un asistent AI, verifică ce livrează, prinde greșelile pe care le face, integrează codul în arhitectură”. Sunt competențe diferite de cele predate acum trei ani la cursuri de programare.

Concret, dacă te pregătești pentru prima angajare în IT, câteva lucruri devin negociabile în interviu, unde până acum erau opționale:

- Experiența cu unelte AI de coding: nu contează dacă e Copilot, Cursor, Claude Code sau altceva. Contează să poți arăta că ai lucrat cu ele pe un proiect propriu și să explici unde le-ai crezut greșit.

- Citirea de cod, nu doar scrierea: dacă AI-ul scrie prima variantă, valoarea ta stă în a înțelege ce a scris, a-l corecta și a-l face să funcționeze într-un sistem real.

- Testarea și QA ca skill de bază: studiul arată că 48% dintre companiile din parc oferă servicii de QA/testing. E o zonă unde juniorii pot intra dacă știu să lucreze structurat cu AI, nu împotriva lui.

- Domeniul, nu doar limbajul: 45% din exporturi merg în SUA, 22% în România, 15% în Marea Britanie, 13% în Germania. Un junior care înțelege un domeniu (fintech, e-commerce, logistică) valorează mai mult decât unul care doar știe un limbaj.

Nu e o veste rea. E o schimbare de accent. Piața nu cere „mai puțini oameni”, ci „oameni care lucrează diferit”. 82% dintre companiile chestionate vor să se extindă pe piețe externe, 63% caută diversificare de produs, 48% vor să atragă investiții. Toate astea cer echipe, nu automatizare pură.

Pentru HR și recrutori: ce se schimbă în pipeline-ul de junior hiring

Dacă recrutezi într-o companie IT din Moldova, datele astea ridică o întrebare pe care puțini o abordează frontal: mai are sens funnel-ul clasic de junior hiring, când 79% dintre utilizările AI din industrie sunt exact pe zona pe care juniorii o acopereau tradițional?

Răspunsul scurt: da, dar profilul se schimbă. Companiile care restrâng angajările de juniori „pentru că AI-ul face treaba lor” ratează exact partea care nu se poate delega: judecata contextuală, integrarea codului în sistemul real, comunicarea cu clientul (mai ales când 97% dintre companii au clienți B2B și 84% sunt orientate spre export, unde miscomunicarea costă contracte). Un asistent AI nu prinde un requirement ambiguu într-un call de discovery.

Câteva ajustări care apar deja natural în firmele mature din parc:

- Interviul tehnic se rescrie: un test „scrie funcția care sortează array-ul” nu mai spune nimic despre candidat. Un exercițiu tip „iată codul pe care ți l-a generat asistentul, găsește-i cele trei probleme” separă mult mai clar juniorii buni de cei care depind mecanic de unealtă.

- Onboarding-ul integrează AI din start: dacă echipa ta folosește AI extensiv (37% dintre companii sunt aici), nu are sens să pui un junior să lucreze o lună fără acces la unelte, ca apoi să-l muți brusc pe stack-ul real. Îl formezi de la început pe fluxul de lucru asistat.

- Metricile de evaluare se mută: „linii de cod scrise” sau „taskuri închise” nu mai măsoară productivitate, când o parte semnificativă vine din AI. Contează code review-ul făcut, bug-urile prinse înainte de producție, contribuția la deciziile de arhitectură.

- Employer branding pe partea de learning: într-o piață unde tehnologia se schimbă la 6 luni, candidații buni întreabă direct cât investești în upskilling. Firmele care nu au un răspuns clar pierd oferta.

Există și un risc de piață pe care merită să-l pui pe masă la nivel de conducere: dacă restrângi masiv juniorii acum, în trei-patru ani nu vei avea mid-level developeri formați intern. Iar mid-ii din Moldova sunt deja o resursă rară, presată de piețele externe (SUA, România, UK, Germania, primele patru destinații de export). Compensezi cu recrutare externă la costuri semnificativ mai mari.

Ce face statul și ce lipsește încă din discuție

Guvernul pregătește Programul Național privind Inteligența Artificială și Guvernanța Datelor pentru 2026-2030. Michelle Iliev, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a precizat că programul va cuprinde trei componente principale: un Hub Național de Inteligență Artificială, un regim de testare controlată de tip sandbox pentru tehnologii emergente și vouchere AI pentru întreprinderile mici și mijlocii.

În formularea Michellei Iliev: „Vrem să stimulăm adopția și crearea de produse cât mai rapid, ca să poziționăm Moldova ca un sandbox pentru tehnologiile emergente în Europa. (…) Când 78% dintre companiile rezidente MITP folosesc deja AI, rolul statului nu este să dicteze, dar să elimine obstacolele din calea inovației.”

E o direcție utilă, mai ales pentru IMM-urile din afara IT-ului, care abia încep să testeze AI pe procese interne. Voucherele scad bariera de intrare, iar hub-ul poate concentra expertiză. Dar din anunțurile publice de până acum, discuția e centrată pe adopție și inovație, nu pe partea umană a tranziției.

Ce nu apare încă în comunicarea oficială, deși cifrele MITP arată că ar fi urgent: o componentă clară de reskilling și upskilling, adresată direct developerilor juniori, absolvenților de facultăți tehnice și persoanelor care vor să intre în IT prin conversie profesională. Voucherele pentru IMM-uri ajută firma să cumpere unelte, dar nu spun nimic despre cine învață oamenii să lucreze cu ele.

În lipsa unei politici publice pe această componentă, greutatea cade pe două nivele: pe firmele care angajează (care își asumă costul formării interne) și pe angajați (care își asumă costul învățării personale, în timpul lor liber). E o distribuție inegală, pe care merită s-o urmărim în versiunea finală a programului.

Concluzie: o tranziție care s-a întâmplat deja, dar rămâne de gestionat

Datele MITP nu descriu un viitor, ci un prezent. AI-ul a intrat deja în infrastructura de bază a IT-ului din Moldova, iar în zona care contează pentru primul job (cod, testare, QA), utilizarea depășește 79%. De aici încolo, întrebările nu mai sunt dacă, ci cum.

Pentru angajați: reconstruiește-ți portofoliul în jurul lucrului asistat de AI, nu în afara lui. Pentru HR: rescrie interviul tehnic și onboarding-ul, ca să vezi cine gândește, nu doar cine scrie cod. Pentru amândoi: urmăriți versiunea finală a Programului Național 2026-2030 și cereți transparență pe partea de reskilling, singura verigă care lipsește deocamdată din puzzle.