2026. Costul vieții rămâne ridicat, ritmul schimbărilor din piața muncii se accelerează, iar inteligența artificială începe să influențeze tot mai vizibil rolurile și responsabilitățile profesionale.

În acest context, wherewework.md a desfășurat un sondaj de opinie în cinci țări din Europa Centrală și de Est (România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria) pentru a înțelege cum se raportează angajații la propriul salariu, cât de siguri se mai simt din punct de vedere profesional și cum percep impactul AI asupra muncii lor. 

Iată ce au arătat rezultatele:

Republica Moldova are cel mai ridicat risc de mobilitate din regiune: 71% sunt deschiși să își schimbe locul de muncă, 71% raportează o putere de cumpărare mai slabă.

- 71% dintre profesioniștii din Republica Moldova sunt deschiși să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, cel mai ridicat nivel de mobilitate profesională dintre cele cinci țări analizate, potrivit unui sondaj realizat de wherewework.md, la care au participat 1.175 de angajați;

- Republica Moldova înregistrează cel mai ridicat nivel de îngrijoare față de inteligența artificială din regiune: 29,2% dintre respondenți se tem că AI-ul le-ar putea afecta sau înlocui rolul profesional;

- 54,2% dintre respondenți sunt nemulțumiți de salariul actual, iar 37,5% spun că ar avea nevoie de o majorare salarială de peste 30% pentru a se considera plătiți corect;

- Puterea de cumpărare s-a redus pentru 71% dintre participanți, iar jumătate dintre respondenți afirmă că salariul le acoperă doar cheltuielile de bază sau nici măcar acestea;

- Republica Moldova are cea mai scăzută percepție a securității locului de muncă din regiune: 62,6% dintre respondenți se simt nesiguri în privința poziției lor profesionale în următoarele 12 luni.

Republica Moldova înregistrează cel mai ridicat risc de mobilitate și cea mai mare anxietate față de inteligența artificială dintre toate țările incluse într-un sondaj al rețelei wherewework, realizat în cinci țări din Europa Centrală și de Est (România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria). La sondaj au participat 1.175 de profesioniști moldoveni din toate industriile majore, nivelurile de experiență și grupele de vârstă. Sondajul a fost realizat în perioada 30 martie și 30 aprilie 2026, prin platforma wherewework.md.

Datele dezvăluie o forță de muncă polarizată, puternic concentrată în sectorul IT, expusă structural emigrației și împărțită între o categorie superioară cu venituri ridicate și o categorie de persoane care câștigă sub bază sub 500 euro/lună.

„Republica Moldova este piața cu cel mai ridicat nivel de mobilitate, cea mai mare anxietate față de inteligența artificială și o structură a veniturilor împărțită între un plafon înalt și un nivel de bază foarte jos. Angajatorii din Republica Moldova nu concurează doar cu alte companii locale, ci cu Bucureștiul și marile capitale europene.. Fidelizarea angajaților necesită benchmarking regional, nu medii locale”, declară Costin Tudor, CEO wherewework Group.

Cel mai ridicat risc de mobilitate din regiune: 71% deschiși să își schimbe locul de muncă 

Republica Moldova conduce sondajul la capitolul mobilitate profesională: 37,5% dintre respondenți își caută activ un nou loc de muncă, cel mai ridicat procent din toate cele cinci țări analizate. Alți 33,4% ar face o schimbare pentru o oportunitate atractivă. Cumulat, 71% sunt deschiși unei schimbări în următoarele șase luni. Doar 16,7% sunt ferm hotărâți să rămână. 

Pe fondul presiunii constante generate de migrația forței de muncă către piețele din UE, în special România, Italia și Germania, o piața locală a talentelor rămâne una competitivă, în care retenția angajaților reprezintă o provocare majoră pentru angajatori. Răspunsurile deschise indică faptul că decizia de a rămâne în Republica Moldova este percepută ca necesitând o justificare permanentă, iar fiecare evaluare salarială este comparată, implicit, cu nivelul de remunerare oferit pentru roluri similare peste hotare.

Nemulțumire salarială și erodarea puterii de cumpărare 

54,2% dintre respondenții moldoveni sunt nemulțumiți de salariul actual (20,9% foarte nemulțumiți, 33,4% parțial nemulțumiți). Percepția privind corectitudinea plății este mixtă: 54,2% consideră că nu sunt remunerați corect. În același timp, Republica Moldova înregistrează și cel mai ridicat procent de angajați din regiune care afirmă că sunt plătiți corect (29,2%), rezultat susținut de o categorie restrânsă, dar vizibilă, de profesioniști cu venituri ridicate. 

Puterea de cumpărare s-a redus pentru majoritatea respondenților: 70,9% afirmă că aceasta a scăzut comparativ cu acum 12 luni, al doilea cel mai mare declin din regiune, după Bulgaria. 29,2% descriu diminuarea drept „mult mai puternică”. Deși rata inflației s-a stabilizat, creșterile cumulate ale prețurilor înregistrate din 2022 nu au fost compensate integral prin majorări salariale. 

Realitatea de zi cu zi reflectă o piață a muncii cu două viteze: 50,1% dintre respondenți afirmă că salariul le acoperă doar cheltuielile de bază sau nu le acoperă deloc - situație menționată de 16,7% dintre participanți. În același timp, 25% declară că beneficiază de un nivel moderat sau ridicat de confort financiar, o polarizare care nu se regăsește în nicio altă țară din sondaj. 

Distribuția veniturilor este la rândul ei stratificată: 20,9% câștigă sub 500 de euro/lună, 25% au venituri cuprinse între 1.000 și 1.500 de euro/lună, iar 20,8% depășesc pragul de 2.000 de euro lunar. Intervalul intermediar, între 1.500 și 2.000 de euro, este slab reprezentat, cu doar 4,2% dintre respondenți. Acest dezechilibru se reflectă și în percepția asupra nivelului salarial: 37,5% dintre respondenți spun că au nevoie de o majorare de peste 30% pentru a considera că sunt plătiți corect. 

Inteligența artificială: cea mai polarizată piață din regiune 

Republica Moldova este singura țară din sondaj în care optimismul și anxietatea față de inteligența artificială sunt egale ca pondere. 29,2% dintre respondenți privesc inteligența artificială ca pe un instrument de creștere a productivității, acesta fiind cel mai ridicat procent din regiune. În același timp, 29,2% se tem că AI-ul le-ar putea periclita rolul profesional, de asemenea cel mai ridicat nivel din toate cele cinci țări analizate. Zona de mijloc este practic absentă: doar 16,7% se așteaptă ca AI-ul să le schimbe sarcinile de lucru fără să îi înlocuiască. 

Această polarizare este consecventă cu realitatea structurală a țării: 29,2% dintre respondenți lucrează în IT și comunicații, cea mai mare concentrare din regiune. Dacă un profesionist IT din Republica Moldova își pierde locul de muncă, piața muncii nu oferă multe alternative comparabile, ceea ce face ca expunerea la automatizare să fie mai acută decât în alte țări. 

Salariul conduce, dar dezvoltarea profesională contează mai mult 

Jumătate dintre respondenții moldoveni (50,0%) menționează un salariu mai mare drept principalul motiv pentru care ar accepta o ofertă nouă, cel mai mic procent din regiune (în celelalte țări, valorile oscilează între 56% și 67%). Ceea ce diferențiază Republica Moldova este ponderea relativ mai mare a factorilor secundari: 16,7% prioritizează beneficii mai bune, 12,5% oportunități de dezvoltare și 12,5% mai multă stabilitate. Remunerația contează, însă nu este la fel de dominantă ca în alte piețe. 

Securitatea locului de muncă: cea mai scăzută din regiune 

Respondenții moldoveni raportează cel mai scăzut sentiment de securitate profesională din sondaj: 62,6% se simt nesiguri în privința poziției lor în următoarele 12 luni (20,9% deloc siguri, 41,7% parțial nesiguri). Îngrijorările legate de concedieri sunt pronunțate. 87,57% exprimă un anumit nivel de neliniște, cu 12,5% puternic îngrijorați și 12,5% extrem de îngrijorați. Combinația dintre nesiguranța personală și îngrijorarea legată de posibile concedieri plasează Republica Moldova drept piața cea mai expusă presiunilor, pe dimensiunea securității. 

Întregul studiu, cu date detaliate despre satisfacția salarială, siguranța profesională și percepția angajaților asupra impactului AI în cele cinci țări analizate, este disponibil în raportul complet: AICI.

Rezultatele arată o piață a muncii aflată sub o presiune dublă: pe de o parte, angajații resimt tot mai puternic decalajul dintre venituri și costul vieții, iar pe de altă parte, siguranța profesională este influențată de schimbările economice, de migrația forței de muncă și de impactul noilor tehnologii. În acest context, întrebarea nu mai este doar cum pot angajatorii să atragă talente, ci cum pot construi suficientă încredere, stabilitate și perspectivă pentru ca oamenii să aleagă să rămână.